A fi sau a nu fi Bologna

Este cunoscut faptul ca invatamintul romanesc a suferit insemnate schimbari de-a lungul timpului, unele mai mult sau mai putin inspirate. Odata cu aderarea noastra la Uniunea Europeana, a aparut o alta modificare in ceea ce priveste sistemul de invatamint: "Sistemul Bologna". Acesta mai este numit si LMP si se refera la trecerea de la o licenta care se sustine dupa o perioada de patru ani de studii universitare, la una care se sustine dupa numai trei ani. Prima consecinta a introducerii acestui sistem este aceea ca pentru prima data (respectiv in 2008), doua generatii de absolventi vor concura pentru un loc la master, respectiv un job. Primii studenti care se vor confrunta cu aceasta situatie sunt cei admisi in facultati in anul universitar 2005-2006. Numarul dublu de absolventi nu este singura urmare a sistemului. Evindet, va creste si concurenta intre profesorii care se vor ocupa de coordonarea lucrarilor de licenta. Principalul temei pentru care s-a trecut la acest model de invatamint a fost incercarea de a favoriza integrarea cetatenilor europeni pe piata fortei de munca si pentru a ameliora competitivitatea sitemului de invatamint superior pe plan mondial. Mai e scurt, a fost o incercare de a ne alinia la standardele celorlalte universitati europene si de ce nu, mondiale. El mai are in vedere introducerea unui sistem de diplome comparabile si usor de utilizat in orice tara, bazat pe trei cicluri: bachelor (cel pentru obtinerea licentei), masterat si doctorat, precum si stabilirea unui sistem de credite transferabile la nivel european.

Multi spun ca Sistemul Bologna este unul destul de avantajos, insa in realitate el arata bine doar pe hirtie. Sistemul de 3 cicluri este un lucru bine gindit. Problemele au aparut insa atunci cind a venit vorba de implementarea lui. Materia care in mod normal se studia in patru ani nu trebuia compresata la trei, ori cea de cinci in patru. O buna functionare a sistemului depindea de doua elemente de care trebui sa se tina cont:

• licenta (primul ciclu) sa aiba relevanta pe piata muncii;
• licenta sa poate da acces la ciclul superior si sa se imbine armonios cu acesta.

Problema principala a acestui sistem o constituie greutatea cu care studentii se acomodeaza cu materia de acum inghesuita intr-un timp de studiu evident redus fata de cel initial. Lucrul acesta a fost privit inca de la inceput ca un pericol real deoarece numarul cursurilor avea sa fie mai mic insa materia (in ceea ce priveste contitatea)nu avea sa fie modificata. Pe linga faptul ca durata cursurilor masterale s-a marit de la un an la doi insa (practic, durata medie a studiilor universiatare s-a modificat), nimic nu pare sa ii mai deranjeze pe studenti, in asa masura incit Sistemul Bologna sa li se para o idee neinspirata. Declansat la inceputul anului 2000, tintea la cresterea competitivitatii invatamintului european.

In anul 2007, Fundatia SOROS a afectuat si publicat rezultatele unui studiu care arata evolutia perceptiei studentilor si a profesorilor vizavi de procesul Bologna. Concluziile au aratat ca in 2000, punerea in parctica a programului a stirnit o multime de pararei negative. In schimb, pina in anul publicarii studiului, toti cei implicati in functionarea lui l-au acceptat ca atare si sunt in mare parte multumiti de rezultate. Astazi, situatia de la noi din tara este una destul de interesanta: 90% dintre studentii universitatilor de stat si 80% dintre cei ale universitatilor private au in vedere urmarea cursurilor masterale. Astfel, dupa cum spuneam si mai sus, durata medie a studiilor nu s-a miscorat ci dimpotriva. Numai unu din cinci cadre didactice au spus ca in ciclul II al formarii universitare se ofera programe noi in raport cu cele predate in programul de Bachelor. Pentru cadrele didactice, aceasta strategie presupune cel mai mic efort: nu au de pregatit un curs nou, nu trebuie sa ridice nivelul in niciun fel si cistiga rapid mai multi bani.

De pe urma acestei situatii, cel mai bine ar putea profita insa angajatorii. Anul acesta ei isi vor permite sa scoata la concurs posturi platite mai prost decit in anii trecuti. Oferta de "angajati" va fi de doua ori mai mare asa ca regulile nu le vor fi stabilite de catre absolventii care se vor bate pentru un job ci din contra, ofertantul care isi va permite sa isi impuna conditiile.