Enigma unui Razboi Mondial

Enigma. Adica?

Un rol foarte important in perioada celui de-al doillea razboi Mondial l-a avut o masina portabila (electronico-mecanica) a carei principal scop era descifrarea diferitelor informatii.
Masina de codat “Enigma” a fost dezvoltata de catre Arthur Scherbius in anul 1919. Anul 1923 a fost anul in care prima versiune a msinii enigma a inceut sa fie comercializata. De acst lucru se ocupa chiar compania condusa e cel care a inventat-o. Aceasta masinarie se baza pe niste rotori montati pe cilindri care deschifrau si cifrau (codau si decodau) informatia.
Inventia a fost comericializata pe teritoriul Europei dar si in restul lumii. In perioada imediat urmatoare ea a fost adaptata pentru utilizarea sa in scopuri militare si diplomatice.

Cum functiona?

Codarea informatiilor. Pentru inceput, informatiile erau codate. Acest procedeu incepea prin trecerea curentului electric printr-o serie de componente. Curentul era transmis presind o litera pe o claviatura. Dupa ce acesta traversa o retea complexa de fire, o lampa indica litera cifrata. Prima componenta a Enigmei este formata dintr-o serie de rotite adiacente, numite rotori, care contin fire electrice utilizate in codarea mesajului. Cum functioneaza? Rotorii se invirt, variind configuratia complexa a retelei de fiecare data cand o litera este tastata. Masina Enigma poate utiliza si o alta roata, numita reflector si o componenta, numita plugboard, care permit codificarea si mai complexa a mesajului.

Decodarea mesajului. Incepind cu anul 1928, polonezii au inceput sa lucreze cu Enigma. In anul 1929, ei intercepteaza o masina Enigma trimisa de la Varsovia catre Berlin, care trebuia transportata cu o valiza diplomatica , dar o eroare de expeditie permite serviciilior poloneze sa examineze continutul. Chiar daca este vorba despre o versiune comerciala destul de primitiva, ea le confirma polonezilor ca germanii folosesc masiv masinile Enigma pentru a-si cifra mesajele. In anul 1933, codul enigmei a fost spart de catre matematicienii polonezi Marian Rejewski, Jerzy Rozycki si Henryk Zygalski, cu ajutorul unor mijloace electromecanice, supranumite bombe.

Enigma acum.

In perioada de dinaintea de cel de-al doilea razboi mondial, Enigma a fost considerata ca find sigura, insa criptologii britanici (continuind munca omologilor lor polonezi) au fost capabili sa descifreze mesajele protejate ale acestor masinarii. Informatiile obtinute datorita acestei surse le-au oferit un real avantaj strategic asupra inamicilor. S-a estimat ca datorita descifrarii mesajelor, Europa a scapat de razboi cu un an mai devreme. Micile erori interne ale masinilor, erorile de procedura ale operatorii militari ai Enigmei, cit si deciziile politice neinspirate ale autoritatilor au jucat un rol important in diminuarea complexitatii codului mesajelor. Masina de codare britanica Typex sau cea americana, Sigaba, functioneaza dupa principiile analoage Enigma, fiind insa considerate mai sigure.
Eforturile de a sparge codul Enigma nu a fost dezvaluit de guvernele aliatilor decit la 1974. De atunci, interesul pentru masinile Enigma a crescul si mai multe masini au fost expuse in muzee in SUA si Europa. Muzeul german din Munchen are mai multe versiuni de Enigma (cu trei sau patru rotoare si modele comerciale). Se gasesc de asemenea exemplare in Muzeul National al criptografiei la Fort Meade USA, la Bletchley Park UK, si in mai multe tari din Europa. Multe modele sunt si in posesia unor persoane.
Ocazional, masinile Enigma sunt scoase la licitatii si ajung pina la 20,000 $.

Replici a masinilor Enigma sunt disponibile in mai multe forme: de la copii autentice-reconstructii integrale pana la replici constind in programe PC.


Bibliografie:
-Pictures of a four-rotor naval enigma, including Flash (SWF) views of the machine (http://cnm.open.ac.uk/projects/stationx/enigma/index.html);
-Un proiect pentru a construi o replica dupa Enigma M4 (http://www.enigma-replica.com/) ;
-Enigma Machine(http://en.wikipedia.org/wiki/Enigma_machine);
-Enigma (http://www.eclipse.net/~dhamer/Enigma1.htm).