marți, 29 aprilie 2008

Fumatorii citesc printre rinduri

Nu sunt narcisista. Si nu cred ca as deveni nici macar in situatia in care mi-as micsora urechile, opera nasul, m-as inalta cu inca vreo cinci centimentri si as avea cracii mai lungi. Stiu ca atunci as fi perfecta. Insa pentru ca majoritatea oamenilor au o parere gresita despre mine prefer ca acest (mini)reportaj sa fie perceput ca o dovada pura si intentionata de narcisism. Trebuie precizat faptul ca textul nu are nici o legatura cu cei care fumeaza din placere si nu au de gind sa se lase. Rindurile mele ii vizeaza doar pe fumatorii care se bat cu pumnul in piept ca or sa renunte la viciu. Evident, nu o fac ci doar cauta sa ne demonstreze ce fel de oameni fara cuvint sunt.

Cu ce ma laud?

Pai, in procent de 95% sunt sigura ca am renuntat definitiv la fumat. Poate suna ciudat insa nu cunosc inca adevaratele motive pentru care am facut lucrul asta. Si chiar daca le-as sti nu cred ca le-as intelege. Cert e ca in ultimele trei saptamini am tras fix o tigara si un fum si doar pentru atit am avut o caruta de remuscari. Rezonabil ar fi sa spun ca am renuntat din cauza banilor. Si probabil asta o sa fie scuza mea universala. O sa incep sa ma laud cit si cum economisesc si ce chestii tari pot face cu banii adunati de pe pachetele de tutun necumparate.
In realitate, cred insa ca mi-e frica sa nu imbatrinesc prematur. Mi-e frica sa nu-mi cada parul mai repede decit ar trebuie, ma sperie ridurile, neputinta de a respira uneori, miinile si picioarele reci, respiratia urit mirositoare, cancerul dar mai ales dependenta psihica. Substante nocive - Silvia: citeva mii - 1. Nu vreau sa vorbesc despre motivele mele ori sa transform textul intr-unul anti-fumat. Cum as putea? Chiar si eu am avut hobby-ul asta vreme de sapte ani. Din care vreo sase m-am luptat sa-l elimin de pe lista de activitati zilnice.


Bine. Si ce treaba am?

Avem un fumator care incearca sa se lase. Si mai avem o strategie care aproape de fiecare data da gres. Aia cu redusul numarului de tigari fumate. Pina aici avem o judecata pe cit se poate de corecta. Been there, did that. Nu a functionat niciodata. Intervalul dintre cuie crestea intr-adevar, numarul lor era mai mic insa asteptarea dintre doua tigari era de nesuportat iar pofta cu care o fumam pe urmatoarea apoi pe urmatoarea devenea tot mai mare. Totul se transforma intr-o continua asteptare pina aveam sa simt din nou gustul nicotinei. Daca asa nu se poate exista intodeauan varianta tutunului mai slab. In realitatea tigarile light sunt mult mai periculoase decit celelate. Insa chiar si asa, bucuria nefumatorului care crede ca intr-adevar face ceva util, e nepretuita. Desigur, fiind mai slabe fumezi mai multe si-n relitate nu rezolvi nimic.
Experienta m-a invata ca atunci cind vrei sa renunti la ceva nu trebuie sa te bazezi niciodata pe sprijinul prietenilor. Tin la tine si evident nu vor putea sa-ti suporte suferinta provocata de abstinenta. Ai voie sa fumezi una la doua ore. Hai una pe ora. Hai ca inainte, te poti lasa de luni.


Solutie externa

Deci daca pe prietenii cei mai buni nu te poti baza pesemne ca trebuie sa fie cineva din afara. Daca ai noroc, ai putea da peste cineva care sa te inspire in incercarea ta disperata de-a deveni mai sanatos. Dar cum povestile de succes sunt de cele mai multe ori S.F-uri, norocul tau se arata a fi foarte slab conturat daca nu de-a dreptul transparent. Atunci alegi sa iei tutunul prin surpindere. Arunci toate brichetele, chibriturile, tigarile si te inchizi in casa. Curind nu o sa mai ai ce minca pentru ca nu-ti poti gati. Ai aruncat orice obiect cu care ai fi putut aprinde aragzul. O sa ramii fara prieteni pentru ca majoritatea iti erau fumatori. O sa devii obsedat de gindul renuntarii iar curind o sa innebunesti. Asadar, izolare nu este o solutie decit in cazul in care esti foarte decis sa elimini viciul. De ce sa te chinui insa? Stiu ca nici un fumator nu vrea sa auda asta insa totul tine de vointa. Recunosc, desi nu sunt eu prima care a facut descoperirea asta. Stiu ca vorbesc de parca mi-as sti motivele pentru care am scos vointa de la naftalina si-am pus-o sa se gituiasca cu tutunul insa momentan sunt prinsa intr-o cerata conjugala care nu suporta aminare, deci about the reasons poate alta data.

Carnetelul cu minciuni

Am ajuns la concluzia ca ar trebui sa tin un carnetel in care sa noteze toate promisiunile incalcate ale celor care spun "de azi ma las" si n-o fac. Daca as fi pocedat la fel si-n cazul meu, probabil as fi avut atita orgoliu incit sa nu ajung sa trec prin toate fazele de mai sus. Acusi se termina vacanta si-o sa ma reintilnesc cu majoritatea indecisilor. O sa le citesc setea in ochi, o sa fiu ironica, probabil o sa-mi bat joc. Pentru ca eu am putut. De ce sa nu poata (a se citi sa vrea) si ei? Iar daca nu vor macar sa taca. Sa nu mai fixeze termene pe care oricum or sa le incalce. Sa-si cumpere tigari, sa nu "imprumute" de la altii sub pretextul ca au renuntat sau le-au rarit insa i-a palit pofta. Sa iasa la sucuri, beri, ape minerale cu prietenii. Sa infrunte fumul de care se prefac ca fug. Te-astept pe interval sa te intreb despre care "luni" vorbesti cind spui ca renunti. N-o fi de fapt "de (citeva) luni ma las de fumat"?

miercuri, 23 aprilie 2008

Campania: "Trateaza-te acasa"

"O fetita de 3 ani a murit plimbata intre spitale" titreaza Cotidianul. Cele mai multe decese se inregistreaza in urma cazurilor de malpraxis. Nu stiu daca o fi presa mai vigilenta si afla tot ce se intimpla ori in ultima vreme situatiile in care oamenii ramin cu urme pe viata, sau mai rau, mor din cauza medicilor s-a inmultit.

Ultima victima a fost Oana Scanteie, o fetita de numai trei ani. Pe data de 12 aprilie a ajuns la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Luis Turcanu" din Timisoara. A fost trimisa acasa insa parintii au adus-o in acelasi loc. A fost transferata la un spital de boli infectioase apoi retrimisa la cel de copii. Acolo a murit. Niciunul dintre medicii care au consultat-o nu a putut sa-i puna fetei un diagnostic precis, sa nu mai vorbim de un tratment ce ar fi putut sa o salveze..

In mod normal, astfel de cazuri nu ar trebui sa ma mai mire deloc. Si cred ca nu sunt singura in aceasta situatie. Cind afli de astfel de intimplari ramii cu un gust amar, te gindesti la persoana care tocmai a murit dupa care ai tendinta sa uiti tot. E trist cum se moare de mina celor ce ar trebui sa ne ajute. Spun ca nu ma mai mira nimic deoarece se stie cum functioneaza lucrurile in marile noastre facultati de medicina. Nepotismul este in floare, se invirt bani grei pentru a obtine o diploma. Cineva spunea odata ca jurnalismul si medicina sunt singurele facultati ale caror studii nu le poti urma la distanta. Si totusi, studenti care abia se prezinta la cursuri in timpul anilor de studiu, absolvesc cu laude la final. Iar noi, pacientii, care le intram in cabinete cu toata increderea avem surprize dintre cele mai neplacute. De parca ar face experimente pe noi, de parca ar pune un diagnostic pentru prima data in viata, de parca isi permit sa-l greseasca de nu stiu cite ori.

Ne punem viata in miinile lor si ei ce fac? Ne ucid!

marți, 22 aprilie 2008

Obiect Terestru Neidentificat

Pentru inceput: cum curge Bahluiul, dinspre Dacia inspre Tudor sau invers? Daca prima varianta e valabila, am sa incep asa: la capatul unui pod mai sus cu unu' de ala Ros sta parcat un autobuz foarte ciudat. La o prima vedere e destul de normal, are roti, caroserie si-am am vazut chiar si volanul. Nu trebuie sa te holbezi insa prea mult sa-ti dai seama ca e vopsit jumate maro jumate crem (sau ceva in genul asta). Geamurile din spate sunt de asemenea vopsite de parca s-ar vrea sa se ascunda ceva. Chiar daca restul bucatilor de sticla se gasesc in stare buna, n-ai vedea oricum inauntru pentru ca is prea prafuite. Usa aia mare, cea mai mare dintre alea doua cite are autobuzul nu are nici un dispoziv de deschidere, cit despre aia mica are o clanta fix ca cea a usii mele din baie. Tabla e-n mare parte indoita de parca ar fi lovit-o cineva cu un ciocan centimetru cu centimentru. Sistemul de frinare al fostului mijoc de transport (sincer, nu cred ca se mai poate deplasa nici un metru de pe loc, de aia imi permit sa-l numesc fosila) este reprezentat ingenios de doua cioate pozitionate cu spirit excurisionist in spatele rotilor din fata. In coada, pictate (sau lipite) cu simt de raspundere, stau doua semne de circulatie: unul cum ca s-ar lucra in zona si celalat legat de-o curba la dreapta sau ceva (nu ma pricep la semnele astea).

De-un timp ma tot chinui sa-nteleg rostul autobuzlui ala. Nu pot insa. Si nici n-am pe cine sa-ntreb ceva despre el pentru ca n-am vazut nici un podar pe acolo. Despre o adunatura de spioni nu cred ca poate fi vorba. De-un detaliu al extraterestrilor scapat din vedere atit. Singura varianta plauzibila ramine aia cu obiectul permanent ce ar trebui sa se asorteze cu podul (trecatoarea peste Bahlui ii vopsita intr-un rosu maroniu).

Insa, cine stie mai multe despre O.T.N-ul ala e mai mult decit liber sa ma scuipe si pe mine in scop informativ.

Mai bine ar tacea

Sictirul cu care ne trateaza unele dintre vinzatoarele de prin magazine, continui sa-l consider izvor nesecat de povesti, povestioare. Ultima experienta de acest gen s-a petrecut cu foarte putin timp in urma, cind una dintr-asta despre al carei I.Q refuz sa vorbesc (era necesar sa te uiti la fata ei si-ti dadeai seama in jurul carei cifre se balangenea) a urlat la mine pentru ca nu stiam unde tine ciocolata in magazin. Scena: ea dupa tejghea, eu patrund pe teritoriul ei. Pentru prima data. Ca orice client care nu a mai intrat pina atunci in magazinul ala, incerc sa detectez locul unde putea avea expuse sortimentele de ciocolungi. Vazindu-mi privirea derutata s-a gindit (probabil) ca n-ar fi rau sa ma incruce si mai tare, asa ca a tunat: "Uita-te acolo (si a pointat partea din dreapta jos a unui raft), daca-ti trebuie ceva ca pe unde te uiti tu n-am nimic!". Pai mai cucoana, unu la mina, de unde mama naibii stii tu ce vroiam sa cumpar? Si doi la mina, chiar daca ai fi ghicit, de cind e interzis uitatul pe acolo unde am io chef? E magazinul tau? Se plateste la intrare dreptul de-a casca gura?

Fara nici o legatura cu I.Q-ul unora dintre aceste specimene de ne iau banii in schimbul produselor (cu riscul de-a parea rea, incep sa ma intreb tot mai des daca aceasta legatura dintre banii mei si casa de marcat, adica vinzatoarea, nu ar putea fi inlocuita cu altceva; de exmeplu, un robot?!), mi-a fost dat sa vad niste anunturi unele mai hazlii, altele mai triste. Nu cred ca mai e nevoie sa precizez de catre cine au fost scrise. Am facut desigur un top trei:
  • "sunt ân spate";
  • "daca vreti ceva bateti in geam";
  • si "nu avem inghetata".
Fie-le vinzarea usoara!

luni, 21 aprilie 2008

Alt studiu fara noima

Nu stiu citi dintre voi au fost preocupati de chestia asta, insa poate ati observat ca oamenii care stau pe banchetele din spate ale masinilor sunt de mai multe feluri. Spun asta pentru ca am avut foarte multe ocazii sa-i analizez din autobuze sau tramvaie (v-am spus ca am o obsesie). Astfel, am crezut eu, sunt aproximativ 4 tipologii ale pasagerilor, tipologii din care daca vreti pot deriva citeva asemanatoare, evident, prin pozitia pe care o au indivizii.
  • pasagerul care nu asteapta sa ajunga la destinatie: adesea sta cu capul sprijinit de geamul portierei, se uita in gol, nu vede copchii care se strimba la el din tramvai/ autobuz;
  • pasagerul care asteapta sa ajunga la destinatie: de cele mai multe ori isi tine capatina intre scaunul soferului si cel al pasageului din dreapta, vorbeste in continuu cu primul mentionat, din cind in cind se foieste cind la un geam cind la celalalt; observa copchii din tramvai/ autobuz care scot limba la el si face glume pe seama lor cu soferul. Uneori poate raspunde cu acelasi gest;
  • pasagerul sictirit: il vezi ori stind cracit, ori intins pe toata bancheta. De cele mai multe ori are ghiul de aur pe deget si vorbeste la un telefon sucar;
  • ultimul dar nu cel din urma, pasagerul adormit; in absolut toate cazurile il gasim asa cum l-am descris mai sus: dormind.

Imi cer scuze daca am omis vreo tipologie de importanta intergalactica, insa dupa cum spuneam: un pasager beat poate fi considerat adormit, unul drogat poate fi confundat cu unul sictirit, ala de se pisa pe el cu unul din a doua categorie, iar unul care se-ntoarce de la spital si abia a aflat ca mai are citeva luni de trait, poate fi inclus in prima descriere.

Asa ca, am preferat sa vorbeasc numai despre pasagerii care prezinta semne foarte clare c-ar fi intr-un fel... sau deloc.

duminică, 20 aprilie 2008

Cinspe' mii cu scandal

Daca tot am devenit obsedata de mersul cu tramvaiul in ultima vreme, n-am putut sa nu remarc un fapt. Acela ca bun simtul lipseste cu desavirsire in ceea ce-i priveste pe anumiti calatori din anumite tramvaie. Am sa ma leg tot de cinci, nu de alta dar imi place cifra asta cind vine vorba de transportul in comun de care mai bine te lipsesti. In trei calatorii consecutive am putut observa cum mai multi indivizi ce dedeau semne clare ale lipsei creierului isi faceau cu loc u forta pe scaunele respectivului tramvai. Daca te nimeresti sa ai si niste popcorn prin ghiozdan, spectacolul poate fi considerat pe deplin savurat. Intr-o prima calatorie am putut observa cum vreo sase tipi, nu spun din ce cartier (ne-am da seama imediat de culoarea pielii lor daca am face-o), agresau lipsiti de delicatete o batrina. Ceialati calatorii ce faceau? Nimic. Nici in momentul in care la coborire, indivizii si-au bagat ceva in toata natia noastra de romani, aia de neamul meu nu au schitat vreun gest.

Calatoria cu numarul doi, dupa cum spuneam, consecutiva. Vreo trei baieti imbracati numai de fite se scuipau intre ei, neparind a fi deranjati in vreun fel de catre cei care stateau in picioare. Cu mult tact, daca erau atinsi de saliva celor trei, calatorii se stergeau indiferenti ori mai cereau sa fie scuipati inc-o data. Intimplarea era pesemne in strinsa legatura cu aceeasi culoare a pielii scandalagiilor, culoare despre care vorbeam mai sus. Si in sfirsit, calatoria cu numarul trei, ultima de altfel, ca de atunci am luat numai unspe'le. Cu ocazia ca Nichita ne-a incintat cu artificii si noi am baut ca porcii, noi, vreo 10 negrii mititei urcam desigur intr-un cinci. Ne legam de calatori, ii insultam, incepem sa tragem de scaune, sa rupem chestiile ce ne inconjoara. Curios, de data asta cineva s-a revoltat. Vatmanul. Numai ca, pe linga el, s-a mai revoltat cineva. Marea majoritatea a calatorilor care au sarit in capul bietului vatman. De ce? Pentru ca a avut tupeul sa faca o mica greva pina derbedeii ar fi coborit din tramvaiul in care urcasera si fara sa-si cumpere bilete. Foarte frumos din partea lor, mai ales ca pina la evaporare au avut parte de niste glume foarte nepoliticoase pe seama lor. Evident, din partea alora pe care ii scapasera de pedeapsa cu ceva timp in urma.

Pe de o parte cred ca meritam ce ni se intimpla. Imi pare nespus de bine ca s-a ajuns in stadiul in care ne e teama sa ne aparam de agresiunile unor pierde-vara. Si culmea nesimtirii, tot noi suntem aia care se pling ca nu se iau masuri. Ce masuri cucoana cind tu te plingi ca-ti incepe telenovela si-ar fi bine ca vatmanul sa porneasca odata tramvaiul. Cica nu esti de la Militie, de aia indivzii care miine-or sa te scuipe intre ochi nu-s treaba ta. Jose Armando sa te protejeze!

vineri, 18 aprilie 2008

Iasi 600? Sigur?

Hmmm. Intimplator, focul de artificii de aseara m-a prins pe o banca prin Podul Ros. Recunosc, am cascat gura efectiv, insa chiar de pe vremea cind a venit Vodafone [cerc, P] cu laserele lui extraterestre am recunoscut ca-s usor impresionabila prin lumina si culoare. Gura cascata sau nu, stateam si ma gindeam ca viitorul primar, sau de ce nu, acelasi de acum (reales), va avea o scuza mai mult decit plauzibila cind i se va cere socoteala de banii publici.

La cit or fi costat artificiilea alea (ca un spectacol sclipicos de citeva minute nu ne ajungea, ne-a trebuit unul de un sfert de ora) nu m-as mira sa spuna ca nu mai are bani nici de cumarat pixuri in Primarie.

Jupiter nu exista! De altfel nici Luna!

Frumoasa maniera de exprimare folosita de o colega azi: "actiuni ce implica o anumita incarcatura sentimentala". Asta-i pereche cu "a face dragoste" in loc de a spune ca faci sex. Ma rog. Cert e ca mi-a ramas in minte si ma gindeam s-o folosesc intr-un text. Si cum imi construiesc articolul plecind de la o chichita oarecare, probabil va iesi o varza. Sper totusi ca-n final voi coace ceva dragut (bucurati-va, prima data ma gindeam sa scriu despre infectia urinara; gindul nu a disparut complet).

Asadar. Ati observat ca nu constientizati existenta lucrurilor pe care nu ati avut inca ocazia sa le folositi sau cu care nu ati luat vreodata contact direct? Intreb asta pentru a ajunge la exemplul meu. Pina alataieri, habar nu aveam de existenta tramvaielor 11 si 5, tramvaie care te cara binevoitoare (ca doar dai cinspe' mii pina acolo) in zona industriala. Si acum, mult asteptata replica. Din motive ce implica o anumita incarcatura sentimentala, alaltaieri am testat scaunele amindurora. Confortabile n-am ce zice (de fapt alea din unspe' mai mult decit alea din cinci), insa chiar si asa, cum de nu am observat treburile alea pe sine pina acum? O bucata de drum au acelasi traseu cu tramvaiul 6. Cu ala merg zilnic. Nu s-a intilnit niciodata cu un 5? Cu un 11? Haide ca nu-mi vine sa cred. Si totusi, azi am vazut doi de 5 si juma' de 11. Adica avea doar un vagon. Ce era de demonstrat. Lucrurile cu care nu ai nici o legatura directa nu exista pentru tine.

Parca acum incep sa-nteleg de ce din tot anul imi cunosc (pe nume si preunume) doar vreo 15 colegi. Restul vreo 60 si ceva pe unde umblati?

Legitima-mi-as demersul

Date fiind sarcinile de ultima ora intre-ale blogging-ului (aflate si alea datorita unei prezente intimplatoare prin Corpul E al universitatii), unele dintre textele de pe acest blog vor coincide cu altele de pe celalat blog al meu. Cum ar veni, ala Mama. Daca stau si ma gindesc mai bine, cred ca tot ce va aparea aici va aparea si pe cealalta pagina. Nu stiu de ce am scris eu chestia asta (care oricum nu se puncteaza ca a fi un text, cel mult o aberatie de pauza mare), insa simteam nevoia sa ma descarc. Si cum spunea si Ciofu azi, daca nu poti vorbi cu blogul tau, atunci cu cine?

marți, 15 aprilie 2008

Shorcut la carat informatii

Dispozitive de stocare a informatiei: o metoda mult mai simpla de a-ti cara licenta pina la facultate, de a avea permanent un raft de carti la tine, de a tine pagini din jurnalul virtual mereu la indemina. desigur, acestea evolueaza de la an la an, incit uneri ni se poaate parea ca nu suntem in stare sa tinem pasul cu ele. Imi amintesc ca personal, la vederea primului memory-stick am ramas de-a dreptul socata. cel putin citeva zile. Totusi? Care a fost primul dispozitiv pe care puteai stoca informatia si cam pe unde am ajuns astazi?

CD-ROM-ul
Compact discul constituie un suport de memorie externa cu caracteristici superioare fata de discurile flexibile . CD-ROM-ul (Compact Disc Read Only Memory) reprezinta suportul de memorie ]n plina ascensiune datorita facilitatilor deosebite pe care le prezinta, atit in ceea ce priveste tehnologia avansata de fabricatie, cit si in modul de organizare si de accesare a informatiilor. Stocarea si accesarea datelor de pe CD-ROM-uri, se realizeaza prin mijloace optice cu o viteza mult mai rapida, care reduc numarul de componente mecanice si maresc fiabilitatea suportului. Si in aceasta privinta exista tendinta de raspandire a unitatilor CD-uri care sa permita atat citirea cat si scrierea informatiilor. Aceasta fiind inca foarte costisitoare, nu sunt accesibile tuturor utilizatorilor iar in al doilea rind numarul reinscrierilor pe un CD este limitat iar unele unitati nu permit decat o singura reinscriere.

DVD-ul
Desi capacitatea de stocare a unui CD-ROM este semnificativa, multe programe si jocuri incep sa aiba dimensiuni din ce in ce mai mari; au aparut deja enciclopedii sau programe pe 4-5 CD-ROM-uri. Problema aceasta este rezolvata prin aparitia DVD-ROM-ului, următorul pas dupa compact disc. DVD-ul va fi foarte important pentru utilizatorii computerelor pentru ca va fi folosit pentru cele mai mari si mai interesante jocuri, pachete de programe si filme. Tehnologia DVD va inlocui, probabil, casetele video care exista la ora actuala pe piata. Un disc DVD arata ca un CD obisnuit, dar punctele purtatoare de informatie binara (0 şi 1) sunt mult mai mici si mai apropiate unele de altele. Asa ca in loc de 650 MB de informatie care pot fi stocati pe un CD, un DVD poate stoca acum pina la 4,7 GB. Spre deosebire de CD, un DVD poate avea doua fete pe care sa se inregistreze informaţie, asa ca intorcindu-l se mai pot citi inca 4,7 GB de informatie. Iar pe viitor discul va avea mai multe straturi in interior astfel ca va putea stoca peste 15 GB – suficient pentru cel mai mare program imaginabil.

Unitati DVD-ROM
Pentru a rula un DVD , este nevoie de o unitate DVD-ROM – arata la fel ca unitatea de CD-ROM, dar are doua lasere: unul pentru citirea CD-urilor clasice, iar celalalt pentru discuri DVD. Dupa ce am instalat o unitate DVD-ROM in PC, ea va putea sa citeasca orice tip de CD – fie el vechi sau mai nou.

FILME PE DISCURI
Capacitatea uriasa a discului DVD este ideala pentru a stoca poze si sunete de inalta calitate – de fapt, Hollywood-ul a avut inca de la inceput un rol important in lansarea DVD-ului. Aceasta deoarece filmele incep sa fie lansate atat pe casete video, cat si pe DVD. Pentru a rula aceste Video-DVD-uri pe PC este nevoie de o placa decodoare Video-DVD, care functioneaza paralel cu placa video a PC-ului. Pe masura ce apar PC-uri tot mai puternice, nu o sa mai fie nevoie de o placa video suplimentara, deoarece intreaga activitate de derulare video va fi realizata in interiorul procesorului central ultrarapid al PC-ului.

MEMORIA FLASH
Complexitatea operatiilor efectuate de un calculator, ca si viteza sa de calcul, depind – in principal – de capacitatea, viteza si organizarea memoriei sale; de fapt istoric vorbind, evolutia calculatoarelor electronice, prin cele patru generaţii, a fost determinata in mare masura de cresterea capacitatii si vitezei memoriei lor. Memoria flash este o forma de memorie non-volatila pentru calculator care poate sa fie stearsa electric si reprogramata. Este o tehnologie care este in primul rind folosita pentru cardurile de memorie. Memoria flash este stearsa si programata in blocuri compuse din locaţii multiple (in memoria flash timpurie intreg cipul trebuia sa fie sters dintr-o data). Memoria flash a devenit tehnologia dominanta oriunde este nevoie de o cantitate semnificativa, de o categorie solida de depozitare non-volatila. Memoria flash este non-volatila, ceea ce inseamna ca nu are nevoie de energie pentru a mentine informatia stocata in cip. In plus memoria flash ofera un timp de acces pentru citirea datelor foarte rapid si o mai buna rezistenta la socurile cinetice decit hard disk-urile.

Smart Media
SmartMedia(numită initial SSFDC, prescurtare de la Solid State Floppy Disk Card – cartela de discheta semiconductoare) este cea mai simpla dintre dispozitivele de memorie flash. Cartelele SmartMedia conţin numai memorie flash, fara nici un circuit de control. Aceasta simplitate inseamna ca pentru asigurarea compatibilitatii intre diferitele generatii de cartele SmartMedia este necesara modernizarea dispozitivelor care folosesc memoria SmartMedia. Dezvoltarea acestui standard este coordonata de SSFDF.

Multi Media Card
MultiMediaCard (MMC) este cel mai nou si mai mic dispozitiv de stocare cu memorie flash conceput pentru aparatele foto digitale si o mare varietate de alte dispozitive, inclusiv telefoane inteligente, playere MP3 si camere video digitale. Memoria MMC a fost dezvoltata in comun de SanDisk si Infineon Technologies AG (anterior Siemens AG) in noiembrie 1997. Cartelele MMC folosesc o interfata seriala simpla, cu 7 pini, pentru conectarea dispozitivelor si contine o memorie flash cu tensiune scazuta. A fost propusa pentru dezvoltarea unei versiuni sigure, SecureMultiMediaCard , pentru stocarea in memorie flash a muzicii digitale protejata prin copyright. In 1998 a fost fondata MMC Association, pentru sustinerea standardului MMC si sprijinirea dezvoltarii unor noi produse.

Memory Stick
Compania Sony, care produce atit calculatoare notebook, cit si o mare varietate de aparate foto digitale si camere video, are o versiune proprie, brevetata, de memorie flash, numita Sony Memory Stick. Aceste dispozitive au un comutator unic de protectie la stergere, care impiedica stergerea accidentala a fotografiilor. Sony a acordat licenta tehnologiei Memory Stick si altor companii, cum ar fi Leaxer Media.

Ata Pc Card (PCMCIA)
Desi tipodimensiunea PC Card (PCMCIA) este acum folosita pentru orice, de la adaptoare pentru jocuri la modemuri si de la interfete SCSI la adaptoare de retea, initial a fost utilizata pentru memoriile de calculator, aşa cum arata si vechiul acronym, PCMCIA(Personal Computer Memory Card International Association). Spre deosebire de modulele RAM obisnuite, memoria Pc Card se comporta ca o unitate de disc, folosind standardul PCMCIA ATA (at Attachament). Cartelele PC Card pot avea trei grosimi, dar toate au lungimea de 3,3 inci si latimea de 2,13 inci.

Bibliografie:
- Negroponte Nicholas, Era digitală Editura All, Bucureşti, 1999;

- Surcel Traian, Sofronie Gheorghe, Informatica Generală;

– Scott Mueller – Editia IV – vol. II, Pc depanare si modernizare; www.wikipedia.org;

- Orientativ; http://www.mihaelamacovei.blogspot.com.

miercuri, 9 aprilie 2008

Partea buna, partea rea

Regreti c-ai sters numarul de telefon al varului binevoitor care s-a jurat ca-ti va sari in ajutor la primul beep. Iti stringi cu putere geanta la piept si-ti doresti sa fi avut o geaca mai incapatoare in care-ai fi putut sa ascunzi pretioasa incarcatura. Strada pare sa nu se mai termine si blestemi clipa cind ai luat decizia s-alegi o ruta ocolitoare pentru a te teleporta inspre casa.

Partea buna a acestei aventuri pe-o scurtatura este aceea ca-n apartamentul tau de prim etaj te-asteapta un pix si-o hirtie cu ajutorul carora te poti exterioriza si-alfel decit sa-i pocnesti peste ureche pe cei din jur. La o prima strigare, fac un pas in fata si partile rele. Desi e destul de devreme, in faimosul tau cartier ai sansa unica de-a ramine fara bidonul de suc si punga de covrigi, pe care le transporti destul de palmat. Zece metri mai incolo, alt grup de guralivi te ia la-ntrebari despre ce ai putea sa le mai oferi lor in situatia in care ai ramas deja fara mincare. Iti smulgi geanta din miinile lor iar in urmatorii 5 pasi, ciinii comunitari te prind in hora cu scopul nedisimulat de-a te lasa fara itari. La ie nu ajung. Citeva piruete si lasi dintosii-n ceata pentru a fi racorita de-o galeata de apa ce aterizeaza de la 8, direct in capul tau.

Te rogi ca nimeni sa nu observe tinuta ta de om al mlastinilor si pina s-apuci sa-ti scoti din nas bretonul fleoscait, adunatura de baieti de cartier se stringe strategic in jurul tau. Incepe interogatoriul de rigoare si realizezi ca din cauza inghesuielii nu ai loc de piruete. Adopti o pozitie ferma, insa pina sa scapi din miinile lor smechere, esti supusa deja unui scurt numar intr-ale pipaitului, incheiat cu promisiunea "data viitoare nu mai scapi asa usor."

Partile bune-s destul de subtiri si prea putin consolante. Bucura-te ca inca mai ai o geanta, multumeste-i aluia de la 8 ca-n galeata cu apa n-a turnat si-un bidon de Ace si nu in ultimul rind, fii fericita ca smecherasii nu-s buni psihologi, altfel ti-ar fi simtit teama. In rugaciunea de seara nu uita s-adaugi si P.S-ul: "Multumesc Doamne ca m-ai binecuvintat c-un cartier ce are parti rele, dar si bune".

"In numele Hotilor si-al Smecherilor si-al Sfintului Noroc, Amin!"

luni, 7 aprilie 2008

Sinteza zilei - Revista presei locale (7 aprilie 2008)

ACTUALITATEA LOCALA

A inceput lupta pentru putere

Sambata, liberalii ieseni si-au lansat oficial candidatii la alegerile locale* Cristian Adomnitei si Traian Dobre formeaza echipa care va incerca sa castige competitia pentru fotoliul de primar al municipiului Iasi, respectiv de presedinte al Consiliului Judetean (CJ)* la randul sau, senatorul Dan Carlan il indeamna pe Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean, sa intre oficial in PD-L* Dumitru Oprea, candidatul PD-L la Primarie, va incepe de astazi numerotarea celor "sase sute de probleme ale Iasului"* conservatorii ii acuza pe liberali de presiuni politice. [Flacara Iasului]
(continuarea articolului)

Pericol de inundaţii în Moldova

Există riscul ca Prutul să iasă din matcă în anumite zone din Botoşani, Vaslui şi Iaşi, din cauza ploilor abundente şi a topirii zăpezilor în zonele de munte. [Ieseanul]
(continuarea articolului)

Garda Financiara a intrat cu barda in mafia evazionistilor

In primele trei luni ale anului, comisarii de la Garda Financiara Iasi au reusit sa dea lovitura dupa lovitura patronilor de firme care deruleaza operatiuni comerciale oculte si celor care actioneaza la limita legii. [Jurnalul de Est]
(continuarea articolului)

Lui Sabin Bălaşa i s-au pierdut paşii la Iaşi

Sabin Bălaşa şi-a început drumul prin veşnicie avînd la căpătîi albastrul, tinereţea şi iubirea pe care le-a căutat şi redat cu măiestrie în întreaga sa operă, dar mai ales pe cei aproape 300 de metri pătraţi pictaţi în anii ‘70, la Sala Paşilor Pierduţi. (Evenimentul)
(continuarea articolului)

Primaria face caziere pentru taximetristi

Cei cu cazierul neconform nu mai pot practica aceasta meserie. Aici nu se vor consemna insa si abaterile de la lege savirsite in trafic, ci doar cele in relatia cu clientii. Cind si unde putem face sesizari, daca avem nemultumiri? [Ziarul de Iasi]
(continuarea articolului)

Mort in firma miliardarului Ionescu

Dupa ce a fost chemat la Parchet pentru a da declaratii in legatura cu moartea unui angajat al sau in sediul firmei SC Instalatii Grup SRL din Valea Lupului, controversatul om de afaceri Sorin Ionescu a scapat basma curata. [Ziua de Iasi] (continuarea articolului)

POLITIC

Lansare cu fast a candidatilor PNL

PNL si-a lansat simbata la Sala Polivalenta candidatii pentru alegerile locale. Cei peste trei mii de participanti au aplaudat frenetic discursul premierului Calin Popescu Tariceanu, prezent la actiune, dar si pe Cristian Adomnitei, candidatul liberal la Primaria Iasi. Gazda evenimentului, deputatul Relu Fenechiu, a dat startul campaniei liberale promitindu-le celor din sala ca "va fi cea mai spectaculoasa dintre toate care s-au vazut pina acum". [Ziarul de Iasi] (continuarea articolului)

Judetul, spart in sapte

Liderii politici ieseni au avut recent o intilnire secreta, la care au negociat ore in sir. Mai ramine de impartit si municipiul. Aici va fi insa mai simplu, preferintele electorale fiind mai omogene. Reporterii nostri au realizat si o simulare, folosind datele ultimelor alegeri, cele europene, din noiembrie 2007. [Ziarul de Iasi] (continuarea articolului)

Stolojan: Tariceanu a primit „laude nemeritate“ de la Bush

Prim- vicepre- sedintele PD-L, Theodor Stolojan, a declarat ieri, cu ocazia lansarii candidatilor partidului din judetul Mehedinti, ca premierul Calin Popescu Tariceanu a primit „laude nemeritate“ din partea presedintelui american George Bush, referitoare la cota unica de impozitare. [Jurnalul de Est] (continuarea articolului)

ECONOMIC

„Bubele“ sistemului sanitar iesean, generate de lipsa investitiilor masive

Schimbarile aduse de Revolutie in aplicarea reformei in sistemul de sanatate, cit si contextul general de dezvoltare a judetului Iasi au generat numeroase consecinte, atit pozitive, cit si negative. Specialistii de la Habitat Proiect au propus o serie de masuri pentru remedierea deficientelor in acest sistem. [Jurnalul de Est] (continuarea articolului)

Mii de locuri de munca pentru necalificati

Angajatorii au renuntat la pretentiile de altadata si cauta personal necalificat, cu multa ambitie si disponibilitate la munca prelungita; Cele mai multe dintre locurile de munca disponibile pentru necalificati sunt, surprinzator, in domeniul imobiliar, in sistemul bancar sau in supermarketuri, unde pregatirea angajatilor ar trebui sa fie mult peste media generala. [Ziua de Iasi] (continuarea articolului)

SPORT

Văduviţi de glorie

Prima parte de la Buzău nu a adus resuscitarea mult aşteptată de finanţatorul Adrian Porumboiu. Emil Săndoi nu a reuşit în cele cîteva zile petrecute la echipă să schimbe ceva din registrul tactic. Acelaşi joc încîlcit la mijlocul terenul, cu finalizări modeste, gen "ţurca", au fost înregistrate şi în primele 45 de minute de joc cu "Steluţa" Ligii I. [Evenimentul] (continuarea articolului)

Maşina fotbalistului Ionuţ Bâlbă, implicată într-un accident

Şoferul şi cei trei pasageri nu au mai aşteptat venirea poliţiei. Au abandonat maşina şi s-au făcut nevăzuţi. [Ieseanul] (continuarea articolului)

NATIONAL

Aproximativ 5 la suta dintre profesorii activi din Romania sint pensionari

Aproximativ 5 la suta dintre profesorii care predau in prezent in Romania sint pensionari, iar numarul lor este in continua crestere in ultimii ani, in timp ce personalul din invatamint este tot mai putin numeros de la an la an, releva date ale Institulului National de Statistica . [Ziarul de Iasi](continuarea articolului)

Detinut roman in Polonia mort prin infometare

El intrase in greva foamei inca de la retinerea sa, in septembrie, in semn de protest. Ambasada Romaniei nu a fost instiintata decit ca i s-au asigurat translator si avocat din oficiu. Tragedia s-a petrecut in ianuarie si abia acum a fost initiata o ancheta. [Ziarul de Iasi] (continuarea articolului)

Sindicatele din învăţămînt cer menţinerea subiectelor la Bacalaureat

Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi‑Învăţămînt Preuniversitar (FNAP‑IP) i‑au adresat, ieri, o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţei, prin care îi solicită menţinerea aceluiaşi tip de subiecte la examenul de bacalaureat. [Evenimentul] (continuarea articolului)

EDITORIAL

Secretul milionarilor

Zilele trecute am avut o deplasare de afaceri în Seattle, Statele Unite, aşa cum probabil câţiva dintre voi intuiţi, la Microsoft. De altfel, această parte a Americii este locul de naştere şi sediul central a trei afaceri de mare succes mondial şi doar simpla enumerare a lor impresionează: Microsoft, Boeing si Starbuck’s. Soft, avioane şi... cafele. [Ieseanul](continuarea articolului)

Un summit si mai multe ineptii mediatice

Cert este ca s-a dovedit inca o data ca numarul vocilor cu experienta si autoritate in materie de politica externa prezente in media romaneasca e extrem de limitat. (continuarea articolului)

Profetii despre globalizare

Comisia Europeana statua, in Raportul pe anul 1997, ca "globalizarea poate fi definita ca procesul prin care pietele si productia unor tari diferite devin interdependente – o interdependenta din ce in ce mai accentuata, urmand dinamica inregistrata de comertul de bunuri si servicii, de fluxul de capital si tehnologie". [Ziua de Iasi] (continuarea articolului)

duminică, 6 aprilie 2008

P.C-ul de toate zilele

Personal Computers, adica P.C - urile cu care suntem toti obisnuiti. Desi acum nu mai reprezinta un moft ci o necessitate, putini dintre noi ne gindim la felul cum au aparut. De fapt, de ce n-am bate capul cu asemenea detalii de vreme ce ele exista pur si simplu si le putem folosi? Chiar si asa, este interesant sa privim in urma si sa vedem inceputurile acestor “accesorii” de nepretuit, cum au ajuns sa fie in prezent.

Cum a fost in prima faza?

Daca este sa vorbim despre inceputurile calculatoarelor, inainte de toate trebuie sa facem referiere la numele matematicianului englez Charles Babbage. In anul 1830, el a propus o Masina Analitica care a reusit (in mod fascinant) sa anticipeze structura calcultoarelor din ziua de azi. In acel moment, ideile sale devansau cu peste 100 de ani posibilitatile tehnologice ale seculului in care traia. Se mai cunosc si alte incercari in acest sens, incercari care nu au fost duse insa la capat (in secolul al XVIII-lea, Pascal si Leibnitz).
Un alt moment de o importanata majora este anul 1973, an in care Howard Aiken de la Universitatea Harvard a propus Calculatorul cu Secventa de Comanda Automata. Acesta era bazat pe o combinatie intre ideile lui Babbage ( dupa cum spuneam, a fost primul care a imaginat o masina de calculate programabila, asemanatoare computerelor de astazi; este privit ca un ‘parinte” al informaticii) si calculatoarele electromecanice ce erau produse de firma IBM. Constructia acestuia a durat cinci ani, respectiv din 1939 pina in 1944. A fost denumit “Mark I” si a fost primul calculator electromecanic, deoarece era alcatuit din relee si comutatoare.

Trecerea la digital.

In timp, tuburile electronice au inlocuit releele. Acest fapt a constituit un important pas inainte in dezvoltarea calculatoarelor. Modelul ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer) a fost astfel primul calculator digital. Avea in componenta peste 1.800 de tuburi electronice si putea sa execute 5.000 de adunari intr-o secunda. Avea o memorie de 20 de numere reprezentate in zecinal iar programarea lui se facea prin pozitionarea a aproximativ 6.000 de comutatoare, cu mai multe pozitii.
Atit arhitectura calculatoarelor Mark I cit si cele ale modelelor ENIAC era formata din mai multe elemente de calcul. Ele lucrau in paralel la o problema comuna si erau dirijate de o unitate singulara de comanda. Aceasta solutie a fost aleasa datorita vitezei reduse a fiecarei unitati de calcul, în parte. La versiunea urmatoare s-a renuntat la aceasta structura paralela de calcul, deoarece s-a considerat ca viteza unei unitati de calcul, realizata cu circuite electronice este suficienta . Dupa anii 80’, pentru marirea performantelor unui sistem de calcul solutia pelucrarii paralele a fost inlocuita; astfel în 1996 Firma INTEL a realizat un supercalculator ce folosea peste 7000 de procesoare PENTIUM utilizind tehnica „de calcul masiv” (utilizat pentru simularea testelor nucleare, in cercetari genetice, spatiale, meteorologice).
UNIVAC (UNIversal Automatic Computer) a fost primul calculator comercializat. El era realizat pe structura calculatorului EDVAC (1951). In perioada imediat urmatoare, dezvoltarea calculatoarelor a cunoscut o adevarata explozie, astfel ca la mai putin de zece ani interevenea cite o schimbare ce se considera ca marca aparitia unei noi generatii de calculatoare.

Generatii de calculatoare.

Generatia I (1946-1956) caracterizata prin :
- Hardware: relee, tuburi electronice ; Software: programe cablate, cod masina, limbaj de asamblare ; Capacitate de memorie : 2 Kocteti ; Viteza de operare : 10.000 de operatii/sec.; Calculatoare : ENIAC, UNIVAC, IBM ;

Generatia a II–a (1957-1963) marcata de aparitia tranzistorului:
- Hardware: tranzistoare, memorii cu ferite, cablaj imprimat ; software : limbaj de nivel inalt ( Algol, Fortan); memorie : 32 Kocteti ; Viteza : 200.000 de instructiuni/sec; Calculatoare : IBM 7040, NCR501 ;

Generatia a III–a (1964- 1981) caracterizata prin :
- Hardware : circuite integrate ( la început pe scara redusa, apoi pe scara medie si larga ; scara de integrare se refera la numarul de componente electronice pe unitatea de suprafata ), cablaje imprimate multistrat , discuri magnetice, apararitia primelor microprocesoare ; software : limbaje de nivel foarte inalt, programare orientata pe obiecte B.Pascal, programare structurata LISP, primele programe pentru grafica si baze de date; Memorie : 1÷2 Mocteti ; Viteza : 5.000.000 de operatii/sec ; Calculatoare : IBM 370 , FELIX; Comunicatii : Primele comunicatii prin satelit, transmisia de date prin fibra optica.

Generatia a IV-a (1982-1989) caracterizata prin :
- Hardware: circuite integrate pe scara foarte mare ( VLSI ) , sisteme distribuite de calcul, apar microprocesoarele de 16/32 biti, primele elemente optice (discurile optice ) ; Software : Pachete de programe de larga utilizare, sisteme expert , sisteme de operare, se perfectioneaza limbajele de programare orientate pe obiect, baze de date relationale ; Memorie : 8÷10 Mocteti ; Viteza : 30 de milioane de instructiuni/sec ; Caculatoare : INDEPENDENT, CORAL, IBM (apar mai multe versiuni);

Generatia a V-a ( 1991- prezent ) în curs de dezvolatare:
- Hardware : circuite integrate pe scara ultralarga ULSI ( proiectare circuite integrate 3D ), arhitecturi paralele, alte solutii arhitecturale noi ( retele neurale etc), proiectele galiu-arsen; Software : limbaje concurente,programare functionala, prelucrare simbolica , baze de cunostiinte, sisteme expert evoluate,programe de realitate virtuala, acum apar si sistemele de operare windows. Aceasta perioada este marcata de aparitia internetului si extinderea rapida a acestei retele mondiale. • Memorie : de la zeci,sute de Mocteti pâna la Gocteti ; Viteza : 1G de instructiuni /sec – 3 G de instructiuni/sec; Comunicatiile: au atins un nivel nemaiintilnit. Calculatoare : o gama foarte larga de calculatoare .

Bibliografie:
- Evolutia calculatoarelor; (http://www.info-portal.ro/cautare/evolutia-calculatoarelor/1/);
-Charles Babbage - Wikipedia; (http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage);
- Cum au evoluat calculatoarele persoanle ; (http://www.studentie.ro/Curs_Depanare_PC_EVOLUTIA_CALCULATOARELOR_PERSONALE_REPREZENTAREA_INTERNA_A_INFORMATIEI-nr448-d1-.html).

Enigma unui Razboi Mondial


Enigma. Adica?

Un rol foarte important in perioada celui de-al doillea razboi Mondial l-a avut o masina portabila (electronico-mecanica) a carei principal scop era descifrarea diferitelor informatii.
Masina de codat “Enigma” a fost dezvoltata de catre Arthur Scherbius in anul 1919. Anul 1923 a fost anul in care prima versiune a msinii enigma a inceut sa fie comercializata. De acst lucru se ocupa chiar compania condusa e cel care a inventat-o. Aceasta masinarie se baza pe niste rotori montati pe cilindri care deschifrau si cifrau (codau si decodau) informatia.
Inventia a fost comericializata pe teritoriul Europei dar si in restul lumii. In perioada imediat urmatoare ea a fost adaptata pentru utilizarea sa in scopuri militare si diplomatice.

Cum functiona?

Codarea informatiilor. Pentru inceput, informatiile erau codate. Acest procedeu incepea prin trecerea curentului electric printr-o serie de componente. Curentul era transmis presind o litera pe o claviatura. Dupa ce acesta traversa o retea complexa de fire, o lampa indica litera cifrata. Prima componenta a Enigmei este formata dintr-o serie de rotite adiacente, numite rotori, care contin fire electrice utilizate in codarea mesajului. Cum functioneaza? Rotorii se invirt, variind configuratia complexa a retelei de fiecare data cand o litera este tastata. Masina Enigma poate utiliza si o alta roata, numita reflector si o componenta, numita plugboard, care permit codificarea si mai complexa a mesajului.

Decodarea mesajului. Incepind cu anul 1928, polonezii au inceput sa lucreze cu Enigma. In anul 1929, ei intercepteaza o masina Enigma trimisa de la Varsovia catre Berlin, care trebuia transportata cu o valiza diplomatica , dar o eroare de expeditie permite serviciilior poloneze sa examineze continutul. Chiar daca este vorba despre o versiune comerciala destul de primitiva, ea le confirma polonezilor ca germanii folosesc masiv masinile Enigma pentru a-si cifra mesajele. In anul 1933, codul enigmei a fost spart de catre matematicienii polonezi Marian Rejewski, Jerzy Rozycki si Henryk Zygalski, cu ajutorul unor mijloace electromecanice, supranumite bombe.

Enigma acum.

In perioada de dinaintea de cel de-al doilea razboi mondial, Enigma a fost considerata ca find sigura, insa criptologii britanici (continuind munca omologilor lor polonezi) au fost capabili sa descifreze mesajele protejate ale acestor masinarii. Informatiile obtinute datorita acestei surse le-au oferit un real avantaj strategic asupra inamicilor. S-a estimat ca datorita descifrarii mesajelor, Europa a scapat de razboi cu un an mai devreme. Micile erori interne ale masinilor, erorile de procedura ale operatorii militari ai Enigmei, cit si deciziile politice neinspirate ale autoritatilor au jucat un rol important in diminuarea complexitatii codului mesajelor. Masina de codare britanica Typex sau cea americana, Sigaba, functioneaza dupa principiile analoage Enigma, fiind insa considerate mai sigure.
Eforturile de a sparge codul Enigma nu a fost dezvaluit de guvernele aliatilor decit la 1974. De atunci, interesul pentru masinile Enigma a crescul si mai multe masini au fost expuse in muzee in SUA si Europa. Muzeul german din Munchen are mai multe versiuni de Enigma (cu trei sau patru rotoare si modele comerciale). Se gasesc de asemenea exemplare in Muzeul National al criptografiei la Fort Meade USA, la Bletchley Park UK, si in mai multe tari din Europa. Multe modele sunt si in posesia unor persoane.
Ocazional, masinile Enigma sunt scoase la licitatii si ajung pina la 20,000 $.

Replici a masinilor Enigma sunt disponibile in mai multe forme: de la copii autentice-reconstructii integrale pana la replici constind in programe PC.


Bibliografie:
-Pictures of a four-rotor naval enigma, including Flash (SWF) views of the machine (http://cnm.open.ac.uk/projects/stationx/enigma/index.html);
-Un proiect pentru a construi o replica dupa Enigma M4 (http://www.enigma-replica.com/) ;
-Enigma Machine(http://en.wikipedia.org/wiki/Enigma_machine);
-Enigma (http://www.eclipse.net/~dhamer/Enigma1.htm).

joi, 3 aprilie 2008

A fi sau a nu fi Bologna

Este cunoscut faptul ca invatamintul romanesc a suferit insemnate schimbari de-a lungul timpului, unele mai mult sau mai putin inspirate. Odata cu aderarea noastra la Uniunea Europeana, a aparut o alta modificare in ceea ce priveste sistemul de invatamint: "Sistemul Bologna". Acesta mai este numit si LMP si se refera la trecerea de la o licenta care se sustine dupa o perioada de patru ani de studii universitare, la una care se sustine dupa numai trei ani. Prima consecinta a introducerii acestui sistem este aceea ca pentru prima data (respectiv in 2008), doua generatii de absolventi vor concura pentru un loc la master, respectiv un job. Primii studenti care se vor confrunta cu aceasta situatie sunt cei admisi in facultati in anul universitar 2005-2006. Numarul dublu de absolventi nu este singura urmare a sistemului. Evindet, va creste si concurenta intre profesorii care se vor ocupa de coordonarea lucrarilor de licenta. Principalul temei pentru care s-a trecut la acest model de invatamint a fost incercarea de a favoriza integrarea cetatenilor europeni pe piata fortei de munca si pentru a ameliora competitivitatea sitemului de invatamint superior pe plan mondial. Mai e scurt, a fost o incercare de a ne alinia la standardele celorlalte universitati europene si de ce nu, mondiale. El mai are in vedere introducerea unui sistem de diplome comparabile si usor de utilizat in orice tara, bazat pe trei cicluri: bachelor (cel pentru obtinerea licentei), masterat si doctorat, precum si stabilirea unui sistem de credite transferabile la nivel european.

Multi spun ca Sistemul Bologna este unul destul de avantajos, insa in realitate el arata bine doar pe hirtie. Sistemul de 3 cicluri este un lucru bine gindit. Problemele au aparut insa atunci cind a venit vorba de implementarea lui. Materia care in mod normal se studia in patru ani nu trebuia compresata la trei, ori cea de cinci in patru. O buna functionare a sistemului depindea de doua elemente de care trebui sa se tina cont:
  • licenta (primul ciclu) sa aiba relevanta pe piata muncii;
  • licenta sa poate da acces la ciclul superior si sa se imbine armonios cu acesta.
Problema principala a acestui sistem o constituie greutatea cu care studentii se acomodeaza cu materia de acum inghesuita intr-un timp de studiu evident redus fata de cel initial. Lucrul acesta a fost privit inca de la inceput ca un pericol real deoarece numarul cursurilor avea sa fie mai mic insa materia (in ceea ce priveste contitatea)nu avea sa fie modificata. Pe linga faptul ca durata cursurilor masterale s-a marit de la un an la doi insa (practic, durata medie a studiilor universiatare s-a modificat), nimic nu pare sa ii mai deranjeze pe studenti, in asa masura incit Sistemul Bologna sa li se para o idee neinspirata. Declansat la inceputul anului 2000, tintea la cresterea competitivitatii invatamintului european.

In anul 2007, Fundatia SOROS a afectuat si publicat rezultatele unui studiu care arata evolutia perceptiei studentilor si a profesorilor vizavi de procesul Bologna. Concluziile au aratat ca in 2000, punerea in parctica a programului a stirnit o multime de pararei negative. In schimb, pina in anul publicarii studiului, toti cei implicati in functionarea lui l-au acceptat ca atare si sunt in mare parte multumiti de rezultate. Astazi, situatia de la noi din tara este una destul de interesanta: 90% dintre studentii universitatilor de stat si 80% dintre cei ale universitatilor private au in vedere urmarea cursurilor masterale. Astfel, dupa cum spuneam si mai sus, durata medie a studiilor nu s-a miscorat ci dimpotriva. Numai unu din cinci cadre didactice au spus ca in ciclul II al formarii universitare se ofera programe noi in raport cu cele predate in programul de Bachelor. Pentru cadrele didactice, aceasta strategie presupune cel mai mic efort: nu au de pregatit un curs nou, nu trebuie sa ridice nivelul in niciun fel si cistiga rapid mai multi bani.

De pe urma acestei situatii, cel mai bine ar putea profita insa angajatorii. Anul acesta ei isi vor permite sa scoata la concurs posturi platite mai prost decit in anii trecuti. Oferta de "angajati" va fi de doua ori mai mare asa ca regulile nu le vor fi stabilite de catre absolventii care se vor bate pentru un job ci din contra, ofertantul care isi va permite sa isi impuna conditiile.