Satelitii - garzile de corp ale Pamintului

Pentru inceput trebuie sa incercam sa intelegm ce inseamna termenul “satelit”. Un satelit este, dupa majoritatea definitiilor, un corp ceresc care se roteste in jurul altui corp ceresc si il insoteste in cursul miscarii sale de revolutie. Dupa originea lor, satelitii se impart in doua categorii si anume in sateliti naturali si sateliti artificiali.

Ce intelegm prin sateliti naturali? Acestia se definesc in astronomie ca fiind corpuri ceresti secundare care executa o miscare de rotatie in jurul unei planete sau stele. Luna este cel mai cunoscut satelit al Pamintului. Miscarea majoritatii satelitilor este directa, de la vest la est si pe aceeasi directie ca planete in jurul carora orbiteaza. Doar cativa sateliti ai marilor planete se rotesc in sens invers.

Primul pas al omului in cucerirea spatiului cosmic a fost lansarea satelitilor artificiali ai Pamantului. Ce sunt insa satelitii artificiali? Satelitii artificiali sunt obiecte lansate cu o anumita viteza pe o orbita in jurul unei planete, in cazul nostru in jurul Terrei. De la lansarea primului satelit arificial in 1957, mii de astfel de "luni create de om" au fost trimise pe orbita Pamantului. In zilele noastre, ei joaca un rol important in industria comunicatiilor, in strategia militara si in studiile stiintifice ale Pamintului si Universului.

Scurt istoric
Lansarea satelitilor artificiali ai Pamintului s-a putut face abia dupa perfectionarea rachetelor cu mai multe trepte, a caror putere de propulsie trebuia sa permita atingerea unei viteze de aproape 9,7 km/s, necesara pentru plasarea unui corp pe o orbita circulara, la o inaltime nu prea mare de suprafata Pamintului.
Primul satelit al Pamintului a fost lansat la 4 octombrie 1957 de pe cosmodromul Baiknour (Asia Centrala). Este vorba de satelitul sovietic Sputnik-1, care cintarea 83,6 km si avea diametrul de 58 de cm. El a efectuat 1410 rotatii in jurul Pamantului timp de 94 de zile, dupa care a intrat in atmosfera terestra si s-a dezintegrat prin ardere. Al doilea satelit artificial al pamantului, Sputnik-2, lansat pe acelasi cosmodrom la 3 noiembrie 1957, cantarea 508,3 kg si avea un pasager: catelusa Laika. Dupa 163 de zile, timp in care satelitul a efectuat 2370 de rotatii circumterestre, s-a dezintegrat si el in atmosfera terestra. Au urmat alti sateliti sovietici si, incepand cu luna februarie 1958, si sateliti lansati de S.U.A.

La 2 ianuarie 1959, racheta cosmica Lunik-1 a depasit Luna, dupa 34 de ore de zbor, trecand la o distanta de numai 5-600 km de aceasta. Racheta, in greutate de 1472 kg, a devenit prima planeta artificiala a sistemului nostru solar. Primul om lansat in Cosmos, la bordul unui satelit artificial, a fost maiorul sovietic Iuri Alexeevici Gagarin, la 12 aprilie 1961. Nava cantarea 4725 kg, iar zborul a constatat intr-o singura rotatie in jurul pamantului, timp de 108 minute, aterizarea avand loc in bune conditii in sudul Uniunii Sovietice.

Printre primii sateliti care au fost lansati, existau citiva care operau in mod pasiv. Ei nu transmiteau activ semnale radio, ei serveau doar la a reflecta semnale care erau directionate spre ei de catre statiile de pe sol. Semnalele erau reflectate in toate directiile, astfel incat sa poata fi receptionate de catre statiile din toata lumea. In zilele noastre, satelitii folosesc in mod exclusiv sisteme de operare active, in care fiecare din ei poarta propriul echipament transmisie-receptie. Sute de sateliti de comunicatii sunt in prezent pe orbita. Ei primesc semnale de pe o statie de pe sol, le amplifica, apoi le retransmit pe o frecventa diferita la alte statii. Satelitii folosesc o gama de frecvente masurate in hertzi, mai precis benzi de frecventa de aproximativ 6 GHz. Primul satelit activ, Score, lansat in 1958 de catre Statele Unite, era echipat cu un aparat de inregistrare a mesajelor primite in timpul trecerii pe deasupra unei statii de transmisie. Acestea erau retransmise cand satelitul se afla deasupra statiei de receptie. Telstar1, lansat de Compania Americana de Telefon si Telegraf in 1962, oferea transmisie tv directa intre SUA, Europa si Japonia, si putea de asemenea asigura redarea catorva sute de statii radio.Intrebuintarile satelitilor artificialiInginerii au proiectat multe tipuri de sateliti, fiecare realizat pentru a servi unui anumit scop sau misiune.De exemplu,telecomunicatiile si industria teleradiodifuziunii folosesc satelitii de comunicatii pentru a transporta undele radio, tv si semnalele telefonice pe distante mari fara a fi necesare cabluri sau relee de microunde.

Satelitii pentru navigatii arata locatia obiectelor de pe Terra, in timp ce satelitii meteorologici ajuta la realizarea buletinelor meteo. Guvernul SUA foloseste sateliti de supraveghere pentru a monitoriza activitatile militare. Satelitii stiintifici servesc ca platforme cu baza in spatiu pentru observarea Pamintului, Lunii si altor planete, comete, galaxii, oferind o gama variata de aplicatii. Majoritatea primilor sateliti includeau un oarecare echipament de comunicatie. NASA a lansat primii sateliti de telefonie si televiziune, AT&T's Telastar 1, in 1962. Departamentul de Aparare al SUA a lansat Syncom 3 in 1964. Acesta a fost primul satelit care a avut o orbita geostationara. Din 1957 au fost lansati peste 300 sateliti de comunicatii.Cei din prezent ofera servicii de comunicare audio-video si de transmitere a datelor.Satelitii de navigare ajuta la pozitionarea navelor si chiar a automobilelor echipate cu receptori radio speciali. Un asemenea satelit emite continuu semnale radio catre Pamint, care contin informatii pe care un receptor radio de la sol le converteste in informatii despre pozitia satelitului. Receptorul analizeaza mai departe semnalul pentru a afla directia si viteza satelitului.

Astazi, un numar impresionant de corpuri lansate de pe Pamint (circa o suta de mii) graviteaza in jurul globului la diferite inaltimi.

Bibliografie:
www.smartnetbook.ro - "Despre sateliti"
www.wikipedia.com - "Satelitii artificiali"
www.sateliti.pluto.ro - "Sisetemul Solar. Planetele"
http://ucsi.uv.ro - "The Satellite Site"